Dezvoltarea unui plan de securitate cuprinzator cere analiza metodica si atenta, incepand cu intelegera partilor majore a organizarii si terminad cu analiza detaliata a fiecarui element. Exista cateva modele de planuri de securitate. Cateva planuri de securitate au fost facute pentru a preveni o stare de urgenta, celelalte sunt realizate pentru a investiga dupa ce un eveniment a avut loc.
Pentru a obtine un plan de securitate bun se recomanda sa se ia in calcul urmatoarele variabile:
Definirea scopului si a mediului
Definirea activa incepe cu o intelegere mai ampla a functionarii mediului in care se face supravegherea, sarcinile si functiile acestuia. La inceputul unei analize se realizeaza interviuri cu conducerea organizatiei si a personalului de operare pentru a indentifica resursele necesare pentru operatiune. Acestea pot include echipamente finite, sisteme de operare, materii prime, psisteme de management si dispozitive pentru infrastructura ca energie electrica, apa, gaz si telecomunicatii.
Evaluarea gradului de amenintare pentru mediul in care se cauta solutii de securitate
Un plan de securitate cuprinzator necesita definirea tuturor amenintarilor si luarea in considerare a gradului de expunere a mediului. Prin analiza, accentul se pune pe acele amenintari care sunt cel mai posibil de intalnit
Elaborarea planului incepe cu analizarea unor date cu privire la incidentele de securitate din trecut, inclusiv incidentele din locul pentru care se elaboreaza planul de securitate. Se determina modelele de comportament crminal si se defineste natura lor. Se revad inregistrari cu jafuri, inregistrari de siguranta si hotararile juridice care implica mediul respectiv.
Analizarea vulnerabilitatii
Contramasurile de securitate reprezinta obstacole in calea unui eveiment de amenintare. Obiectivul planului de securitate este sa faca aparitia unui anumit eveniment mai putin probabila si crearea dificultatii pentru un atacator de a pune in scena un eveniment.
Un plan de securitate cuprinde urmatoarele etape:
Faza de avertizare: defineste procedurile de evacuare, sistemelor de inchidere si locatiilor de adapost.
Faza din timul evenimentului: definirea tehnicilor de anduranta si de supravietuire, precum și metodele pentru izolare fata de eveniment, cum ar fi imprejmuirea zonei, astfel incat oamenii implicati sa nu intre in zona respectiva.
Faza imediat dupa eveniment: administrarea de prim-ajutor, notificarea autoritatilor si echipei de management in caz de urgenta, anuntarea autoritatii de control a traficului, de interventie la locul crimei, indepartarea ranitilor si izolarea eveimentului.
Faza post-eveniment: definirea procesului de notificare a rudelor, curatenia si reparatia, operarea in locatii alternative si apelarea a un serviciu de consiliere.